La ce ne trebuie învățare experiențială?!

Învățăm dimineața, la prânz și seara. Înainte și după masă. Ba chiar și în timpul ei. Cineva ar putea spune că este o rețetă medicală. Și s-ar putea să nu fie foarte departe de adevăr. Chiar este. O rețetă pentru minte prin care putem îndepărta plictiseala și să ne simțim mai bine în corpul nostru, în comunitatea noastră sau la job-ul nostru. 

Ca orice rețetă, învățarea poate fi un hap amar sau unul care ne face mai puternici și mai sănătoși în funcție de ingrediente  dar și de predispoziția noastră. Cu toții știm că nu învățăm la fel. Același exercițiu este întâmpinat cu un zâmbet până la urechi de cineva și în același timp altcineva cască copios. Deci.. cum putem implica participanții? Sau măcar cât mai mulți...?

Honey & Mumford ne povestesc perspectiva lor din care reiese că avem patru stiluri de învățare. Cam toate se regăsesc în fiecare dintre noi. Numai că, așa cum este natura omului, unele ne plac mai mult decât altele. Unii facem clic atunci când suntem implicați în activități. Alții preferă să observe cu atenție. Unora ne trebuie să punem totul într-un sistem logic. Altora să înțelegem ce ne iese din treaba asta. Adică unii suntem mai activi, alții mai reflexivi, unii mai teoreticieni, alții mai pragmatici. Așadar întrebarea naturală ar fi: cum contruim un proces de învățare eficient și care să fie cât mai... implicant?

O soluție este învățarea experiențială. Trecând prin patru etape: experimentare, reflecție, proiecție și aplicare are capacitatea de a crea o spirală ascendentă a învățării. Fiecare din cele patru etape are potențial de a acționa ca un “cârlig” pentru fiecare din cele patru stiluri de învățare. Experimentarea pentru activi, reflecția pentru reflexivi, proiecția pentru teoreticieni și aplicarea pentru pragmatici. Așadar, cel puțin în teorie, la un moment dat, fiecare va găsi ceva atractiv de făcut care corespunde cu stilul său de învățare. Astfel procesul de învățare va rezona la un moment dat cu modul în care ne place să învățăm și ne va implica.

În regulă, procesul bazat pe învățarea experiențială ne implică, dar este oare și eficient? Dacă ne uităm în oglindă, tot natura umană spune că unele stiluri de învățare ne plac mai puțin. Și tocmai în acest lucru constă frumusețea învățării experiențiale. Ceea ce ne place, ne implică și ne dă o stare de confort. Însă... învățarea “pe bune” se întâmplă atunci când suntem scoși din zona de confort. Iar cel mai inconfortabil vom fi probabil în etapa care activează stilul de învățare cel mai puțin favorit. Și dacă procesul de învățare se desfășoară corect, tocmai pentru că de multe ori fugim de ceea ce nu ne place, aceasta este etapa în care vom învăța cel mai mult. 

Astfel o activitate de învățare experiențială ne oferă și momente care rezonează cu cine suntem și modul în care învățăm dar și hapul mai amar de care avem nevoie însă pentru a crea o experiență din care învățăm mai mult tocmai pentru că anterior le-am evitat.

În plus, o astfel de experiență presupune un proces centrat pe cel care învață, este structurată dar și flexibilă/personalizată permițând fiecăruia să învețe în ritmul propriu, este interactivă și participativă și ne activează toate simțurile implicând nu doar creierul dar și corpul și sentimentele noastre. Deci… ne vedem la un training experiențial?

Sursa foto : pinterest

Other articles

training strategy
on 19.01.2024
Cum construim o #strategie de invatare  in 2024? Ce ar trebui sa cuprinda un plan bun de training, adaptat pietei?
engagement
on 27.09.2021
Un nou eveniment pentru specialistii in Resurse Umane si managerii organizatiilor, cu cel mai fierbinte subiect al momentului: Engagement & Performance Afla detalii!
training design
on 18.03.2021
THE WHOLE HEARTED LEARNING DESIGN  Propune programe de training de impact! Inspira-te din experienta profesionistilor ca tine si a comunitatii noastre, Humanistic, ce insumeaza peste 50 de formate de... Read more